Henry Purcell – Abdelazar Suite – Rondo
ianuarie 22, 2011 3 comentarii
S-a dus vremea biografiei, a detaliului subiectiv şi a indiscreţiei cabotine! Pe acest blog fluturii şi cuvintele, adică minunile eterice ale naturii şi cele translucide ale minţii umane, se vor lua la întrecere pentru a încerca să ofere cititorilor, dimineaţa la cafea, imaginea unei zile frumoase, a unei zile din care al doilea principiu al termodinamicii a fost alungat, a unei zile în care ceşcuţa spartă de gresie se poate ridica înapoi pe masă, recuperând lichidul împrăştiat pe jos până la ultima picătură, a unei zile fără entropie şi fără complicaţii patetice de suflet neghiob.
Frumoasă muzică, dar interpretarea mi se pare romantic-demodată, trebuie să fie o înregistrare un pic mai veche… Alternativ, ce zici de asta?
da, ai dreptate, e mai faina interpretarea asta.
mult’am fain:*